Iancu Guda, economistul-realizator de emisiuni la Digi24, explică de ce e foarte greu ca afaceriștii să fie atrași să investească în sport: în prima ligă de fotbal, un privat ar avea de luptat cu primăriile și cu Sepsi, un club pe care statul maghiar l-a împroprietărit cu o arenă de 30 de milioane de euro pentru care covăsnenii nu plătesc nici chirie, nici impozit. Sau cu Steaua, în spatele căreia e Armata.
– Ar fi posibil un model economic pe baza căruia o echipă să se poată califica frecvent în grupele cupelor europene?
– Aici e o problemă de bugete, pentru că de la un punct încolo banii chiar joacă pe teren. Surprize se întâmplă mereu în cupele europene, dar eu nu iau în calcul surprizele care pot să apară, mă refer la rezultatele predictibile an de an. Nu trebuie să te raportezi la surprize, trebuie să-ți propui să fie o normalitate calificarea în grupe.
Pentru așa ceva ai nevoie de venituri certe de la suporteri, sponsori, investitori. În privința investitorilor privați, fotbalul românesc prezintă o problemă: nu există concurența loială, fair competition, așa cum i se spune în business. E greu să te bați cu arme diferite. Avem o inechitate, unele echipe sunt finanțate din bani publici, altele, din bani privați. E un motiv pentru care va fi foarte greu să atragem investitori serioși.
– Investitorii nu ar avea parte de o competiție corectă?
– Am căutat date contabile ale cluburilor din prima ligă și cam jumătate publică puține informații, pentru că sunt niște organizații nonprofit, nu sunt societăți pe acțiuni. Mai e Sepsi, care e finanțat de guvernul maghiar, și care e și asociație, și fundație.
La Voluntari e o SA, dar pe acea societate sunt înregistrate foarte puține salarii. Clubul mai are și o fundație, pe care sunt niște salarii foarte mari, deci e clar că acolo e ceva ciudat. Ar trebui să fie clarificată forma de organizare, să poți face fotbal, handbal, baschet numai dacă ești o societate pe acțiuni, astfel încât să ai bani atrași doar din sectorul privat.
Dacă vorbim despre business, vorbim despre o SA transparentă! Dacă e o fundație, nici nu depune situația financiară. Clubul Sepsi a fost împroprietărit cu 30 de milioane de euro, suma la care este evaluat stadionul. Arena era a unei fundații pe care o dețin niște persoane din Satu Mare, deci nu e nicio transparență.
– Care e legătura clubului cu acele persoane?
– Nu știu, stadionul e al unei asociații care e parte din același grup cu Sepsi. Clubul a fost împroprietărit cu arena pentru care nu plătește nici chirie, nici măcar taxe. La 20.000 de euro chiria pe meci, Sepsi ar fi plătit 300.000 de euro doar în sezonul regulat. Plus taxele, doi la sută din 30 de milioane de euro, încă 600.000 de euro anual. Echipa economisește astfel 900.000 de euro, bani cu care poate să plătească șapte, opt jucători pe care alte formații nu și-i permit. E o formă de concurență neloială. Pe undeva ar fi un exemplu bun, doar că nu poate fi bun din moment ce nu face toată România lucrul acesta, nu e o practică generalizată.
Iancu Guda: „Cum să te baţi cu Armata?
– Mai sunt și alte exemple de competiție neloială.
– Da, pe unii îi ajută primăriile, pe alții nu îi ajută. Dacă te duci la un privat și îi spui „îmi trebuie 15 milioane de euro în cinci ani pentru echipa mea”, el va aștepta un return, un posibil profit. Or, nu există cadrul în fotbalul românesc pentru așa ceva. Automat, șansele să atragi investitori sunt foarte mici.
E ca și cum eu aș avea un business de făcut înghețată și am investit câteva milioane de euro în aparatura pentru fabricat înghețata, iar concurentul meu de peste stradă primește otova de la primărie toate utilajele și clădirea în care lucrează. Mai bate-te cu ei! Ca să concurez cu așa ceva, eu ar trebui să-mi cresc investiția la un nivel la care nu mai rentează. Chiar dacă aș avea bani, capitalul e limitat, timpul meu e limitat.
– Noile măsuri fiscale limitează la 6.000 de euro un salariu plătit din bani publici în sportul profesionist. Sepsi ar trebui să se supună acestei legi sau este exceptat fiindcă e un club care are bani publici maghiari, nu românești?
– Nu-mi e clar. Sepsi accesează bani publici, dar nu din România, deci din această perspectivă nu ar trebui să fie afectat clubul. În ultima variantă a reglementărilor fiscale nu am văzut să fie precizat despre care bani publici este vorba.
– Pentru celelalte formații ar fi frustrant ca doar ele să nu mai beneficieze de mulți bani publici, iar Sepsi să aibă posibilitatea aceasta.
– Oricare club privat ar aprecia că nu e o competiție corectă și că Sepsi ar trebui să fie încadrat în categoria celor finanțați din bani publici. Acolo nu e un capital privat riscat. Gândiți-vă ce ar însemna să intre CSA în prima ligă! Ministerul Apărării are un buget de miliarde de lei. Să-i aloce echipei de fotbal 50 de milioane de euro ar însemna 0 și ceva la sută din bugetul Armatei. Steaua ar avea bani câți ar avea următoarele două, trei formații din campionat. Ar mai fi o competiție corectă?
A existat dezbaterea aceasta și în marile campionate, unde unele cluburi au primit miliarde de euro din lumea arabă. Distorsionezi competiția! La bază, fotbalul e un joc care ar trebui să se bazeze pe niște reguli fair. Normal că dacă tu vii cu un miliard de euro an de an tot vei câștiga până la urmă. Drept dovadă, exemplul lui Manchester City.
Sigur, mai e cazul PSG, care încă nu a luat Champions, dar, realist vorbind, când aduni crema cremei, cei mai buni antrenori, cei mai buni jucători, stadion, suporteri e doar o chestiune de timp până când vei câștiga.
La capitolul stadioanelor am mai recuperat, dar au fost construite fiindcă a vrut UEFA pentru Euro și au mai fost făcute câteva arene ale unor cluburi din orașe mici care joacă în ligile inferioare cu câteva sute de spectatori în tribune. Totul în funcție de puterea primarului, de culoarea politică. În loc să conteze comunitatea, contează cât de influent e primarul.
– Iancu Guda, analist economic
Sursa de informare: gsp.ro