Este povestea multor oameni care au căutat să se retragă de la oraș și să ducă o viață liniștită în pace și armonie cu natura.
Are curent electric produs de un dinam învârtit de ajutorul apei, are o moară care macină grâu și porumb tot cu ajutorul apei, are multe hectare pe care le cultivă în aproprierea unui râu, alături de nevasta lui și duce o viață fericită. Unii de la oraș ar putea fi invidioși pe acest om.
Îl întâlnim în valea Mocerișului, undeva retras de forfota care primează în orașele arhi pline ale României, pe el îl cheamă Iosif Caragea și în rândurile ce urmează o să-i cunoașteți povestea
R: In afară de animale, sunetul apei, cântatul păsărilor, nu se aude nimica?
I: Nimic, nimic, și e foarte frumos, numai sunetul apei se aude, în rest nu se aude nimic.
R: Sunteți într-o zonă departe de sat, zonă deosebit de frumoasă
I: Da, e o distanță cam de 4 km de sat și e foarte deosebit și frumos aici la noi.
R: Știu că aveți curent pe care vi-l faceți singur.
I: Da, la un dinam care produce energie la 220, destul cât să alimentăm două becuri, un televizor, o antenă digitală.
Așa începe reportajul despre omul singuratic împreună cu a sa soție departe de lume.
Au curent, au apă, au hectare pe care și le cultivă, o moară pe apă și duc o viață perfectă.
După ce ne prezintă fabrica de electricitate, e timpul să vorbim și cu soția lui Ana Caragea
R: Cum e aici?
A: Frumos!
R: Ați pleca în sat?
A: Nu, niciodată! Pentru nimic în lume nu as poleca de aici așa.
R: Totuși vine seara, aveți nevoie de lumină.
A: Avem televizor, avem antenă, avem curent, avem de toate.
R: Aveți nevoie de ceva aici?
A: nu, nu. Avem de toate, avem curent, avem lumină, apă, avem tot ce ne trebuit.
După care merem în cameră să ne arate televizorul și becul.
Mai schimbăm câteva vorbe după care mergem să ne arate moara, acționată de apă. E defapt o piatră, care se învârte acționată de apă și macină.
Sunt oameni simpli, ce trăiesc în armonie cu natura, oameni muncitori, îngrijesc râul ce le dă curent electric gratis, și care îi ajută să își macine roadele pământului pe care tot ei îl îngrijesc vara.
Acești oameni sunt falimentul guvernărilor noastre, dacă toți am fi ca ei, astăzi nu ar mai exista pensii speciale.
Se poate trăi și cu un minim consum, în natură, să vezi răsărituri ca in povești și apusuri ce îți rămân în inimă.
Mai jos atașăm și videoclipul reportajului cu cei doi protagoniști. Avem multe de învățat de la ei, acești oameni sunt Români adevărați, nu cei ce la guvernare care se bat cu cărămida în piept și nu fac nimic.